11 February 2012

Nu croissant, ci corn cu ciocolată

Și uite așa mă uitam eu jind la croissantele cu ciocolată pe care le pregătea personajul interpretat de Meryl Streep în ”It's complicated”. Sau mai degrabă la bucătăria enormă și bine dotată? Lasă, nu intrăm în detalii din astea. Ideea de bază este că am pe wish list / to do de multă vreme croissante cu ciocolată, iar filmul în cauză m-a făcut să oftez și mai acătării în fața neputinței mele temporare. Asta pentru că produsele de patiserie mi se par extrem de migăloase și cred că-s foarte ușor de ratat - așa că tot amân și amân și rămân cu poftele nesatisfăcute.

Până să-mi iau inima-n dinți, însă, am avut norocul să găsesc pe acest blog culinar o rețetă de cornuri cu ciocolată. Mi s-a părut ușoară, investiția de timp relativ mică, așa că m-am aventurat și le-am ”produs” la mine în bucătărie. N-am urmat pașii descriși de Laura întocmai și asta nu a afectat în niciun fel rezultatul. Hai să-ți explic ce am făcut!



Am folosit:
500g făină
250ml lapte cald
25g unt
3 linguri de miere
1 linguriță de drojdie uscată instant
1 linguriță rasă de sare

Pas cu pas:
1. Am încălzit laptele la cuptorul cu microunde și am topit untul în el.

2. Am amestecat într-un vas toate ingredientele, am amestecat bine și mi-a rezultat o cocă tare, nelegată. Am simțit nevoia să mai adaug lapte, ca să fie mai bine hidratat aluatul. Nu am cântărit exact cât a fost peste cantitatea menționată mai sus, ideea este că aluatul s-a legat cât de cât, însă nu era super lipicios.

3. Am frământat pe blat tot amestecul acesta vreme de 10 minute, până când am obținut un aluat moale și elastic.

4. Ca și în cazul pâinii, am uns un castron cu puțin ulei și am așezat aluatul acolo la dospit pentru 1 oră. După intervalul acesta volumul aluatului era mai mult decât dublu.

5. Pe blatul curat și înfăinat am împărțit aluatul în trei bucăți egale și rând pe rănd le-am întins cu sucitorul, formând felii lungi și late.


Am ales să procedez ca în film, nu ca în rețeta originală - gărgăuni de-ai mei :-). Odată întinsă bine fiecare fâșie, tot cum am văzut eu la Meryl Streep, am tăiat secționat-o în formă de triunghuri. Nu mi-au ieșit toate egale, dar nu a avut nicio importanță, că doar nu eram la concursul de cofetari-patiseri.


6. Am pus pe baza fiecărui triunghi umplutura, fulgi de ciocolată și nucă măcinată, și am rulat cu grijă până la vârf.



7. Am uns toate cornurile cu ou și am presărat zahăr brun pe ele.

8. Le-am băgat la cuptor la 150 de grade timp de 20 de minute (Laura menționează în rețetă 15-17 minute la 170 de grade, eu am preferat să le las un pic mai mult la foc mai mic pentru că așa nu risc să mi se ardă pe fund).


Și uite așa mi-am văzut (parțial) visul cu ochii. De bucurie că mi-au ieșit așa bune nu am mâncat nimic altceva toată ziua!




6 comments:

Une Ruxi à Paris said...

Imi aduc aminte de cornuletele pe care le facea mama cand eram mici

Delia said...

sa stii ca nu e asa usor sa ratezi croissante, de ex, iar daca nu vei avea straturi ca la carte din prima, o sa ai in orice caz niste cornuri cu potential de croissant foarte bune :) nu-i pacoste daca nu iasa la fix de la inceput, dar daca nu incepi ... nici nu stii ce pierzi, Elena :)

Elena Stanciu said...

Delia, știu ce pierd :-(. Ai vreo rețetă care-ți iese, să încep cu ea?

Delia Mitar said...

eu fac de ceva vreme dupa reteta Lianei - caiet cu retete - http://caietcuretete.blogspot.com/. nu am masina de paine, framant cu mana. am facut de vreo 4 sau 5 ori, nu mai stiu exact, nu mi-au iesit perfect, insa din ce in ce mai buni. desigur, calitatea untului e esentiala.

Elena Stanciu said...

Pare mai dificil decât mă așteptam. nu am făină de care folosiți voi, iar pe untul de aici nu mă bazez foarte mult. Poate încerc la vară când vin în România. Mulțumesc de link, Delia.

Laura said...

Elena, te pup si-ti multumesc pentru incredere!!!
Prezentarea e frumoasa si haioasa, ti-as fura unul chiar acum :P