Cea mai bună pâine - povestea

Nu pot spune povestea. Nu spumos şi interesant cum te aştepţi să o auzi. Nu are nicio picanterie, nicio glumă, nimic spectaculos. Nu ar vinde nicio pâine povestea mea.

E o poveste simplă, pe care o port în suflet. Pâinea asta a ieşit caldă şi blândă pentru că nu am făcut-o singură şi pentru că am folosit un ingredient preţios: dragostea.

Pe lângă dragoste, e important să mai foloseşti următoarele, dacă te hotărăşti să încerci şi tu:

1 kilogram de făină albă
100 ml de iaurt
10g de drojdie uscată
250ml apă călduţă
2 linguri de miere
1 linguriţă de sare
ulei

Înafară de aceste două reguli, nu am nicio alta pe care să ţi-o impun. Pui toate ingredientele la grămadă pe blatul de lucru şi le amesteci în ce ordine ţi-e mai la îndemână. Când ţi se pare că-s toate integrate o să te descurajezi pentru că ai de-a face cu un pietroi fără vlagă, care nu se lasă uşor manevrat la frământare, chinuindu-ţi mâinile şi braţele, făcându-te să te întrebi nervoasă de ce ai renunţat la exerciţiile cu gantere.

Atunci, însă, intervine uleiul şi dragostea. Pe primul îl torni câte puţin în palma iubitului care-ţi dă o mână de ajutor. Iubirea, ai grijă, nu se vede cu ochiul liber. O să o simţi, însă, cum se scurge din ochii tăi şi din braţele lui puternice direct în aluatul care va primi cu bucurie şi va ceda pas cu pas. Se va transforma într-o formă moale şi prietenoasă, uitând cu desăvârşire că numai cu câteva minute în urmă se încăpăţâna adolescentin în faţa transformării.

Ăsta-i secretul: frământat prelung, cu răbdare şi dragoste. Apoi încă puţină răbdare te va ajuta să laşi aluatul să se odihnească într-un vas acoperit cu un şervet. Nu există măsură standard pentru timpul necesar acestui pas, poate fi jumătate de oră sau o oră, în funcţie de cât este de cald la tine în bucătărie. Când vezi că aluatul şi-a dublat volumul, îl iei încă o dată la mângâiat şi-l separi mai apoi în două bucăţi egale. Le dai formă, rotundă sau lunguiaţă, şi le pui în vasele în care vor merge la cuptor. Le mai acorzi un picuţ de timp, că vor în continuare să crească. Se fac mari, mai să dea pe deasupra tăvilor, semn că-s pregătite. Le bagi la cuptor şi le laşi acolo aproximativ 1 oră sau până când le vezi rumene, frumoase şi mai să crape de mândrie. Le scoţi cu grijă şi le laşi să se răcească înainte de a te bucura de dragostea transformată în pâine.

Note:

• Cuptorul trebuie setat la 180 de grade. Dacă vrei să îţi iasă coaja crocantă, încinge-l bine înainte să bagi tăvile (regula este aşa: cu cât cuptorul este mai încins, cu atât mai crocantă va ieşi coaja pâinii)
• Lasă pâinea să se răcească, măcar un pic. Dacă o tai imediat ce ai scos-o din cuptor miezul se va  înmuia la contactul cu lama cuţitului,luând aspect şi gust de cocă necoaptă.
• Dacă vrei să pui seminţe pe deasupra, unge aluatul cu ulei sau cu un ou bătut bine, apoi presară seminţele pe toată suprafaţa - oricare dintre cele două lichide ajută seminţele să se lipească de cocă.