Confesiune: nu cred în Sf. Valentin

Pentru că orice ar fi fost la origine s-a transformat într-un instrument de marketing.

Pentru că iubirea trebuie împărtășită zi de zi la fel de intens, cu aceeași grijă și considerație.

Nu mi-am pus lenjerie roșie, nu m-am rujat, nu m-am machiat, nu am băut șampanie și nici nu am mâncat ciocolată fină. Nu cu asemenea lucruri/gesturi ne exprimăm dragostea de obicei, iar 14 februarie e o zi ca oricare alta. 

În schimb, Brăduț, care trebuia să plece de acasă cu treabă, a decis să mai stea încă o zi cu mine. Nu pentru sărbătoare, ci pentru noi. Iar eu, știind că trebuie să plece la drum lung, m-am trezit cu noaptea-n cap (a se citi 8.30) și i-am pregătit sărățele cu semințe de susan și floarea soarelui - să aibă omul ce ronțăi când îl lovește foamea.

Am mai stat o zi împreună, înainte de a ne despărți pentru două săptămâni. O zi ca oricare alta, cu aceleași gesturi mărunte, apreciate și niciodată uitate. Sărățelele au dispărut până la culcare.

Ingrediente:

200g făină albă all purpose

100g făină integrală

100ml ulei

50ml lapte

2 linguri de smântână

1 gălbenuș de ou

2 linguri de semințe de susan

2 linguri de semințe de floarea soarelui

Mod de preparare:

1. Amesteci toate ingredientele într-un vas până obții o cocă omogenă.

2. Acoperi vasul cu folie transparentă și îl bagi la frigider vreme de 1 oră.

3. Scoți vasul, întinzi aluatul pe blat (nu-i nevoie să înfăinezi, aluatul nu se lipește) cu ajutorul sucitorului și îl tai după bunul plac. Eu am o singură formă de biscuiți, după cum se vede în imagini, în formă de inimioară. Așa a fost să fie.

4. Pui sărățelele în tava tapetată cu făină / hârtie de copt și bagi la cuptor. Eu le-am ținut 30 de minute la 170 de grade și s-au copt perfect.

Notă: cantitățile de mai sus ”umplu” tava mare de la cuptor de două ori - insuficient dacă îți place mult ronțăiala. Noi am fi vrut să mai fie cel puțin încă o dată pe atât.

Rețetă adaptată de aici.