PASTE CU SOS DE BRÂNZĂ ȘI MĂSLINE și UN LOOK NOU-NOUȚ PENTRU SPH

Ce ziceam, că îmi e dor de gusturi și arome din Europa. Forget about it, să nu cumva să vii în vizită cu chestii comestibile! Vreau VIN bun!!! Dacă nu extraordinar, măcar decent, așa ca orice sticlă de 20 de lei de pe rafturile de la Mega/Carrefour/Billa. Pe fondul consumului de aseară, excesiv numai în chimicalele incluse în ceea ce unii își permit cu neobrăzare să numească vin, m-am ales cu un rău soră cu boala. Apă cu lămâie, mâncare puțină, repaus la pat. 

Cumva, nu știu de unde, am găsit energia să gătesc ceva adorabil de gustos și să mă joc și cu design-ul blogului -- despre asta mai târziu, însă. Până atunci, fii atent ce mi-a trecut mie prin cap: sos de brânză amestecat cu măsline negre. Mi-o fi dor în special de Grecia? Probabil. Oricum, cele două ingrediente puse împreună au făcut casă bună cu o porție de paste și astfel am rezolvat rapid problema prânzului într-o zi cu stare generală de lăsați-mă-n-pace-nu-vreau-să-fac-nimic.

Sosul de brânză (da, odată la 5 luni mănânc și brânză) l-am făcut încălzind într-o oală un pahar cu lapte (și mă ating și de lapte la fel de des) și amestecând în el până la topire bucăți de Blue Danish și de Cheddar. După ce s-a omogenizat sosul am mai lăsat pe foc un picuț, cât să mai scadă și să se mai îngroașe. 

• tip&trick: folosește un vas în care știi sigur că nu se lipește nimic de fund și pereți.

Între timp s-au fiert și pastele, le-am scurs de apă și le-am amestecat bine cu sosul în cauză. Am adăugat măslinele tăiate în jumătăți. 

De acompaniament am mătrășit într-un bol câteva roșii cherry și o mână generoasă de salată verde, împreună cu un praf de sare, unul de piper, câțiva stropi de ulei extravirgin de măsline și cam tot atâția de aceto balsamico (I love, love, love it, apropo!).

Posibil tot festinul ăsta să-mi fi dat puterea necesară să zac în vârful patului cu laptopul în brațe și să mă joc câteva ore cu blogger. Pe care l-aș ucide dacă aș putea trăi fără. Cum, însă, s-a nimerit să poposesc la el în curte acum aproape 4 ani, nu se face nici să-l vorbesc de rău. L-am luat cu binișorul și slavă cerului mi-a schimbat tot ce am vrut schimbat. Așa se face că Suflet pentru Hrană are hăinuțe noi, pe care le ador!

Dacă vezi vreo chestie ciudată, vreun buton care nu merge sau merge aiurea, te rog dă-mi de știre (am pus un formular de contact în coloana din stânga, o să-ți fie ușor).