08 April 2014

PÂINE CU MAIA = PÂINE ADEVĂRATĂ

Nu îmi vine să cred că au trecut doi ani și povestea nu s-a terminat. A luat doar o pauză din lipsă de timp și de energie, de ustensile (poți face pâine în multe feluri, dar fără cuptor nu prea iese). Niciodată, însă, nu am abandonat ideea de a face pâine adevărată la mine acasă cu o frecvență proportională cu consumul ei și cu priceperea pe care mi-am dovedit-o în alte zone ale bucătărelii. Și a venit vremea să o iau de la capăt.

La final de ianuarie am participat la un curs susținut de Corina de la Ateliere de Pâine. Am petrecut cu ea și cu ceilalți cursanți 3 ore, am ascultat, am întrebat, am făcut o pâine sub supravegherea ei. Cei mai bine investiți bani, cel mai bine investit timp. Nici nu ar trebui să zic mai mult, dar nu mă pot abține. Este o binecuvântare să stai cu un om experimentat față în față, să îți povestească, să poți întreba pe loc tot ce îți trece prin cap. Nu ai cum să compari așa ceva cu cititul de pe internet și buchisitul de una singură, mormăind și împrăștiind făină pe toate ființele și neființele din bucătărie și întreaga casă. Corina este un înger, super răbdătoare, super pregătită să răspundă, să dea exemple, să te asigure că ești capabil să crești/întreții o maia sălbatică și să faci pâine cu ea. Ceea ce îți spune la curs nu e vorbă-n vânt, pâinea, așa cum te învață ea să o faci, iese și iese al naibii de bună!


Asta este pâinea făcută acasă, în Thailanda, cu maia făcută de mine fără frică, fără stres, amestecând apă îmbuteliată și făină ordinară de care găsești aici pe toate drumurile (mereu m-am întrebat la ce anume o folosesc thailandezii, că pâine nu fac, brioșe nu fac, torturi nu fac, plăcinte nici atât). Maiaua a prins viață în cinci zile, pâinea a ieșit din prima. Bravo mie și mai ales bravo Corinei că dă informația mai departe și ajută oamenii să facă alegeri sănătoase!

30 March 2014

JOACA DE-A BUCĂTARUL ITALIAN

Am vrut să fac paste zilele trecute, ca să le am în casă pentru zilele când ni se face poftă. Fiind vorba de o cantitate mai mare, l-am rugat pe Umberto, proprietarul restaurantului Ciao Bella de la noi din sat, să mă lase să mă folosesc de sculele de la el din bucătărie. Claro che si!

Și iată-mă eu înarmată cu făină și cu ouă, ascultând atentă la Umberto cum îmi dă instrucțiuni: pui făina toată în malaxor, dar ouăle le adaugi unul câte unul, după ce le-ai spart într-o ceașcă. Ca să fii sigură că fiecare ou e bun. Gata toate ouăle, păi să-i dăm drumul. A lucrat malaxorul câteva minute de capul lui și a amestecat făina și ouăle într-o cocă nici moale, nici tare. Umberto a stropit la un moment dat cu un praf de sare peste cocă și apoi cu un pic de ulei de măsline.

video


Odată ce coca a fost frământată bine, am lăsat-o zece minute să respire. Am format pastele apoi: 100 de grame de cocă = 1 porție. Nici mai mult, nici mai puțin. Bucățica asta de 100 de grame am dat-o prin mașină ca să formez foaia, am tăiat-o de mână cu un cuțit rotativ, și uite cum am avut eu tagliatele făcute de la 0, exclusiv din ingrediente naturale, fără conservanți, fără adaosuri.



Pentru cine are poftă să încerce acasă, combinația este de 1 ou la 100g făină. Sare după gust, dar se poate și fără. Ulei de măsline maximum 1 lingură la 100g făină. Poți face o cantitate mai mare, 1 kg de făină și 10 ouă, de exemplu, cum am făcut eu - îți ies 13-14 porții de câte 100g. Folosești cât ai nevoie în ziua cu pricina, restul depozitezi în congelator.

26 February 2014

ACASĂ


- Mamaie, am auzit că nu mai mănânci carne.
- Da, mamaie, am renunțat la ea acum mai bine de un an.
- Dar de ce, mamaie?
- Așa cred eu că e mai bine pentru sănătatea mea.
- Pâine vrei la ciorbă? 
- Nu vreau, mamaie.
- Nu vrei pâine?
- Nu, mamaie, e bună așa cum e ciorbița asta de legume.
- Păi și cum, mănânci fără pâine?
- Da, mamaie, că a făcut-o bună tare mama.
- Păi nu poți trăi așa, mamaie, nu carne, nu pâine...
- Ba pot, mamaie, ba pot.


16 February 2014

TARTĂ cu TON, MĂSLINE și ȚELINĂ


Blatul (adaptat după o retetă zwei):

* 250g făină
* 150g unt
* 2 ouă
* 1/2 linguriță rasă de sare

Toate ingredientele au fost amestecate bine, iar coca rezultată întinsă pe o tavă de tarte. A stat ea, coca, la congelator vreme de 15 minute și apoi a fost coaptă așa, singură la 180 de grade, preț de 20 de minute.



Umplutura:

* 1 conservă de ton 
* 100g măsline tocate mărunțel
* 1 fir de țelină verde tăiat feliuțe subțiri
* sare și piper după gust

Am făcut ce se face cu o umplutură - am umplut tarta (aia coaptă deja parțial) și le-am dat din nou împreună la cuptor pentru încă 15 minute.

Poftă bună și vouă!

31 January 2014

LEGUME CĂLITE cu BULGUR și PARMEZAN


Legume. Călite cu fix atâția stropi de ulei cât să le dea o vagă strălucire. Nu mai mult de 5 minute la foc mediu. Pentru plus de gust am pus un strop de sare de Himalaya și trei fire de oregano, cât am apucat între buricele degetelor.
Parmezan. Ras peste legumele așezate pe farfurie. Cât am dat de cinci ori pe răzătoarea mică.
Bulgur. Aburit în apă fiartă vreme de 5 minute. Numai și numai dacă vrei {eu nu am dorit} poți pune peste el o bucățică de unt și/sau sare și/sau piper proaspăt. Sau poate te tentează niște semințe de chia {pe mine m-a tentat}

Poftă mare!


25 November 2013

PARFAIT RAW din SEMINȚE de CHIA

Le aveam în casă de dinainte să ne mutăm din Chiang Mai. Din când în când mai presăram din ele pe o salată. Nu prea știam ce să fac cu semințele de chia și nici timp să scotocesc internetul nu am avut (când am avut am scotocit după altceva). Rețeta m-a pocnit pe Facebook, de pe pagina Rawthentic Food. Am reprodus-o în variantă proprie după cum urmează mai jos.



Ingrediente: 6 linguri de semințe de chia, jumătate de mango bine copt, lapte de susan îndulcit cu miere, coaja de lămâie uscată, scorțișoară, fulgi de nucă de cocos.

Semințele le-am acoperit cu lapte într-un bol și le-am lăsat să se înmoaie 10 minute. Laptele inițial depășea cam cu un deget semințele. După cele 10 minute am găsit semințele bețivance super umflate. Le-am combinat într-un pahar de vin cu fulgi de cocos și cubulețe de mango. Printre toate am strecurat și un pic de coajă de lămâie, iar pe deasupra am presărat câteva firicele de scorțișoară. Și așa am ajuns la unul dintre cele mai bune și ușoare deserturi făcute și mâncate vreodată. Să ne fie de bine! Și ție când îl vei încerca!