12 August 2009

Cum am ajuns in locuri exotice fara sa ies din apartament

Bucurie mare, am gasit la Cora ierburi vii, cum le zic eu, de tot felul! Nu m-am mai uitat la pret (asta da idee de afacere sa cresti oregano, cimbru si tot felul de alte mirodenii si sa le vinzi extrem de scump la fitosii din Bucuresti, disperati sa manance si ei cu gust) si am aruncat in cos de toate, fara sa ma gandesc exact la ce le voi folosi. Si uite asa, lasandu-ma prada unui sentiment spontan de bucurie pura, m-am trezit plimbandu-ma cu un carucior prin supermarket, incercand sa-mi dau seama cum sa fac eu sa pun in valoare aromele proaspat descoperite. Nu a fost greu, sectorul de peste era aproape, asa ca m-am orientat la dorada, mi-am imaginat si niste cartofi copti pe langa, o salata proaspata si niste painici mici, mici.

Ca s-o iau meticulos, cum imi place mie, dorada si cartofii s-au transformat uimitor in ceea ce vei vedea mai jos dupa cum urmeaza:

Am avut la dispozitie 2 dorade, impreuna cantarind cam 750g, suficient pentru doua persoane si vreo 10 cartofi, nu foarte mari, frunze de rozmarin, sare, piper, ulei de masline, o tava dreptunghiulara de vreo 30x40cm, folie de aluminiu si hartie de copt.

Ce faci cu toate aceste ingrediente? Pai:
1. Tai pestele pe burta, in lung si-i scoti tot ceea ce se vede cu ochiul liber ca e dubios si nu ai manca in veci. Il tai si in sus, spre cap ca sa poti scoate usor branhiile. Il speli bine, il pui in folie de aluminiu, dai cu sare. Inauntrul lui plasezi strategic doua ramurele de rozmarin. Inca doua de fiecare parte, pe exterior - intre peste si folie. Impachetezi bine si pui in tava. Erau suficient de mici ai mei, asa incat i-am dispus pe latura mica.
2. Restul de spatiu din tava este destinat cartofilor. Ii cureti, ii speli bine si-i tai felii mai groase sau cuburi, dupa preferinta. Intr-un castron ii stropesti cu ulei de masline, arunci acolo si niste sare, piper proaspat macinat si frunzulite de rozmarin si-i amesteci bine. Pui apoi cartofii astfel asezonati in tava, in hartie de copt.
3. Bagi tava la cuptor, la 200 de grade si lasi vreo treizeci de minute. Poti sa o mai scoti din cand in cand, din doua motive: a. sa te bucuri de mirosul absolut ametitor, atat de puternic incat o clipa daca inchizi ochii te poti imagina oriunde pe malul Marii Mediterane, intr-un loc cu mult soare, apa limpede si plaje aurite; b. putin mai practic, sa amesteci cartofii ca sa fii sigur ca se patrund pe toate partile.
4. Dupa cele treizeci de minute, cand deja nu mai poti rezista tentatiei, scoti tava. Pestele il scoti din folie pe un fund de lemn, cu mare grija. Nu iti face probleme daca vezi ca ramane pielita aia argintie lipita de folie, e doar semn ca e bine facut. Inlaturi frunzele de rozmarin pentru ca pe cat de bine miros, pe atat de nasoale sunt la gust si pui pe farfurie. Adaugi cartofi, cateva felii de lamaie si ai felul principal gata.


In timp ce povestea asta se construieste singura la cuptor, poti sa te ocupi de painica.

Ai nevoie de: 1 kg de faina, 100ml de iaurt, ulei de masline, 250ml apa calda, 2 pliculete de drojdie, 50g unt (asta inseamna ca din pachetul obisnuit de unt tai o felie de vreo 4 cm grosime), 2 linguri de miere, sare, o tava pentru cuptor, hartie de copt.

Faci asa:
1. Rastorni toata faina pe blatul din bucatarie si in centru pui untul (preferabil sa fi fost scos din frigider cu vreo 20 de minute inainte), drojdia pe care inainte o amesteci bine cu cele doua linguri de miere, iaurtul, 2 linguri de ulei de masline si 1 lingurita de sare.
2. Amesteci bine, bine cu o lingura de lemn si apoi incepi sa adaugi din faina si din apa, framantand astfel incat sa se omogenizeze. Esti gata cu aluatul cand nu mai ai apa in ibric si nici faina nefolosita pe blat.
3. Pui intr-un vas, iti trebuie unul mai maricel - eu folosesc bolul mare de salata, si lasi sa creasca. Nu-ti face griji, chiar o sa creasca, o sa te intrebi daca in curand nu vei avea toata casa invadata de coca de paine.
4. Odata ce e crescuta, o iei din castron, o framanti un pic si o tai in bucati egale. Cat de mari, cat de mici, dupa cum vrei sa iti iasa painicile. Le asezi intr-o tava (pune hartie de copt pe fundul tavii), le ungi cu putin ou batut si le presari cu seminte - mac, , floarea-soarelui, susan, chimen, orice ai la indemana sau ai gasit la supermarket, nu ai cum sa dai gres.
5. Bagi tava la cuptor si in alte 30 de minute o sa ai niste painici rumene si bine crescute, mai mare frumusetea!


Salata, ce mai simplu lucru.

Iti trebuie: o salata verde mare, doua rosii mari, un ardei, sare, piper, aceto balsamico, ulei de masline, busuioc si oregano.

Ce trebuie sa faci:
1. Speli frunzele de salata, le lasi sa se scurga si le rupi bucati in bolul de salata.
2. Speli rosiile, le tai bucatele mici, le rastorni peste salata verde.
3. Ardeiul, il speli si-l tai si pe el feliute si il faci sa urmeze aceeasi cale ca si rosiile.
4. Prepari dressingul intr-un castronel mic - o lingura de ulei de masline, una de aceto balsamico, sare, piper proaspat macinat, oregano si busuioc bine maruntite. Amesteci si pui deoparte.


Tot procesul dureaza cam o ora si jumatate, nu am socotit excursia la supermarket, cautatul printre rafturi si statul la coada, pentru asta mai ia-ti inca o ora jumate ca sa fii sigur.

Tips:
* foloseste hartia de copt cu incredere, te scuteste de multe belele (cel mai des belelele se cuantifica in arsuri si se lasa cu pierderea poftei de mancare).
* dressingul la salata nu-l pune decat atunci cand o servesti la masa - daca il adaugi mai devreme vei constata ca ai in loc de salata proaspata si vioaie, un amestec lesinat de legume.

3 comments:

illa said...

de ce citesc eu articolele tale dimineata pe stomacul gol nu stiu..ca sa ma bantuie toata ziua niste pofte si sa imi fie si mai foame decat de obicei :))))

Bradut Florescu said...

Felicitari! Blogul dumneavoastra a fost premiat de insusi Presedintele Florescu. Va asteptam pe blogul acestuia pentru a va ridica trofeul, in termen legal.

Elena Stanciu said...

Of, Doamne, ma grabesc!