REINVENTAREA PIUREULUI

Nu e raw food, e doar veggie. Ai fi tentat să zici că nu poate fi mare lucru de capul unui simplu piure. Teoretic sunt de acord cu tine, niște cartofi fierți, zdrobiți, amestecați cu puțin lapte și unt, în cel mai fericit caz. Asta îmi aduce aminte de grădiniță, unde doamnele de la cantină ne spuneau mereu pe un ton ușor amenințător: ”ia și mănâncă, e cu unt, nu cu margarină ca la mă-ta acasă”. Revenind din lanțul amintirilor, eu m-am încăpățânat să fac piureul simplu but with a bit of twist. Am combinat cartofi cu morcovi (fierți la abur), iaurt și boabe de susan alb. L-am ornat cu germeni de lucernă și l-am mâncat împreună cu o salată de varză roșie.

Este perfect pentru momentele alea în care ai vrea să calci strâmb, dar nu chiar cu junk food ca să nu te urăști o săptămână întreagă după. Plus că tinde ușor spre porn food după cum se îmbină gusturile și se topește totul în gură. Încearcă odată și zi-mi cum ți se pare.

PASTE COLORATE

Colorate pentru că le-am ales eu fusilli tricolore, dar mai ales pentru că le-am garnisit cu verde mult natural.

Am comis voioșenia asta de farfurie cu broccoli, ciuperci (pleurotus și champignon), kale, o ceapă mică roșie tocată mărunt și doi căței de usturoi. Am călit în tigaie legumele astea toate 3-4 minute, nu am vrut să le omor de tot și să le înmoi inutil -- mai ales broccoli, care este atât de bun când este crocant.

Separat am fiert pastele și toate cele și-au găsit calea înspre farfuria de care pomeneam mai sus. Am vărsat și un picuț mic, mic de brânză rasă peste porția lui Brăduț.

După-amiază cu pisici & creveți

Creveții i-am călit în unt cu sare, lemongrass, chilli uscat, piper și oregano. I-am împărțit cu Dl. Pangururan.

Despre mango și ananas și atât

Recunosc, accesul la fructe exotice de tot soiul este unul dintre cele mai mari avantaje ale traiului în Thailanda. Admit, de asemenea, că în cea mai mare parte a timpului le privesc cu indiferență și oftez după fructele cu care am crescut, care acum sunt extrem de exotice pentru mine. Am mango, papaya, mangostine la tot pasul dar tânjesc după mere, piersici, cireșe și struguri. Fi-mi-ar pielea să-mi fie, că niciodată nu-s mulțumită cu ce am!

Mango, de exemplu, nu l-am băgat în seamă multă vreme. Luni, dacă nu chiar ani, nu am cumpărat deloc ca să mănânc acasă și m-am limitat la mult-iubitul, adoratul mango sticky rice. De ce, nu aș ști să-ți spun. Nu a fost să fie :-). Dar asta s-a schimbat și cred că-s deja 4-5 luni de când nu lipsește din figider. Îl folosesc la mic dejun (vezi la finalul acestui articol), fac shake-uri cât de multe sau îl mănânc cu lapte de cocos. E bun, este excepțional de bun. Așa de bun că indienii îl consideră simbol al vieții și l-au ridicat la statut de fruct național. Dacă pui mâna pe el, nu ezita pentru că:

• e plin de vitamina C (importantă pentru dezvoltarea și reconstrucția celulară, ajută sistemul imunitar, este un bun antioxidant), A (susține sistemul imunitar și crește rezistența organismului, menține sănătatea mucoasei intestinale) și B6 (ajută la metabolizarea grăsimilor și a carbohidraților)
• e plin de fibre și ajută digestia (garantez, 1 shake pe zi îmi e suficient ca să nu fiu stresată că mă constip)
• umblă magneziul și potasiul prin el ce n-ai văzut
• conține pectină, care reduce absorbția de glucoză și nivelul colesterolului din sânge.

Ananasul, pe de altă parte, este un fruct de care am fost îndrăgostită teribil. Îmi cumpăram conserve pe vremuri, negândindu-mă prea mult la cât zahăr este adăugat în acel sirop și devorând fructul cu o enormă poftă. Îmi aduc aminte că cineva îmi povestea că ananasul este recomandat în curele de slăbire pentru că (citez) ”aportul de calorii este mai mic decât consumul lor în procesul de digestie al fructului”. Cu mintea de atunci nu am priceput mare lucru, mai ales pentru că nu îmi păsa atât de tare. Acum mă gândesc că e imposibil să fie adevărat, știind cât de ușor se digeră orice fruct în comparație cu alimentele pline de ingredienți sintetici sau cu cele de origine animală. Dacă știe cineva mai mult, să dea de știre.

Relația actuală cu ananasul este una de love-hate. Love pentru că e dulce, așa de dulce că uneori suspectez că i se injectează zahăr în sânge. Hate pentru că procesul de curățare îmi transformă bucătăria în câmp de luptă - știu care-i procesul corect de a-l tăia dar, crede-mă, realitatea e cu totul alta decât filmul.

Ananasul conține bromelaină, este poate cel mai important beneficiu. Bromelaina este o enzimă care ajută la descompunerea proteinelor în aminoacizi pe care organismul nostru îi poate folosi mai departe, luând astfel o mare greutate de pe umerii pancreasului. Enzima este un puternic anti-inflamator, reușind să neutralizeze și ulterior să cicatrizeze rănile interne. În plus, bromelaina este utilizată cu succes împotriva artritei.

Dacă toate astea nu erau suficiente, să mai știi că ananasul este bogat în vitamina C, B1 (ajută la o digestie corectă, menține sănătos sistemul nervos).

Să ai ocazia să le consumi în stare proaspătă, la ele acasă, îți doresc!

Ziua Familiei

Duminica ar trebui să fie Ziua Familiei. Prin lege, toată lumea să fie obligată să petreacă cu părinții, surorile, verii, copiii șamd. Soții, mai ales, nu au voie nici la beri, nici la shopping cu fetele. Dacă, prin absurd, vreunul e în deplasare din cauza serviciului, compania trebuie să-l recompenseze cu două zile libere (una pentru duminică, zi liberă în mod normal și alta pentru Ziua Familiei pierdută) și bonus la salariu ca să-i cumpere partenerului un cadou frumos sau să-l scoată la cină.

Eu mă imaginez peste 30 de ani, mamă și bunică, încă în putere să pregătesc o masă copioasă pentru întreaga familie care vine negreșit duminică de duminică în vizită. Nu din obligație, ci din dragoste. Pentru că orice zi în familie are o magie ce nu poate fi înlocuită cu nimic altceva. Iar dacă mai mulți oameni ar ține cont de asta, am vedea mai puține cupluri destrămate, mai puțini copii abandonați sau cu probleme de comportament. Am avea parte de mai multă iubire, care s-ar perpetua la infinit. 

Până să ajung eu bătrână și în putere, exersez cât de des pot la masa asta în familie. Ieri am pregătit o salată super colorată și cubulețe de vinete pârlite. Poate vrei să încerci:

Pentru cubulețe de vinete pârlite trebuie să cureți vinetele de coajă și să le tai cubulețe. Încingi wok-ul și pui în el o lingură de ulei de măsline și două linguri de zeamă de lămâie. Perpelești vinetele nu mai mult de 3 minute și sunt gata. Separat tai solzi o ceapă roșie și o lași măcar jumătate de oră în apă cu zeamă de lămâie. După, presari solzișorii peste cubulețele de vinete, adaugi sare și piper după gust și gata e un fel de mâncare. Te-ar putea tenta, așa cum mi s-a întâmplat mie, să arunci și câteva semințe de susan pe deasupra. Nu strică, îți garantez.

Salata colorată o făurești cu următoarele: 1 ardei gras roșu, 1 mango bine copt, 1 avocado, pătrunjel, ceapă, muguri de alfalfa, somon afumat. Tai ingredientele mari în cubulețe, toci mărunțel ceapa și pătrunjelul, restul adaugi în stare naturală. Amesteci bine cu un praf de sare și stropești la final cu aceto balsamico. Eu prefer să fiu zgârcită cu sarea și foarte darnică cu aceto. Dar asta sunt doar eu, tu încearcă după pofta inimii ca să găsești combinația potrivită pentru tine.

Cum e când te lași de fumat?

E bine, măi, e foarte bine. E (aproape) greu de descris de bine ce este. Astăzi împlinesc după cum urmează: 50 de zile, 1.250 de țigări, 4.150 de baht (aprox. 100 de euro).

Nu am avut sevraj, dureri de cap, insomnii. Nu mi-a fost nicio secundă poftă de țigară, nu am visat noaptea că fumez. E ceva ciudat la mijloc dat fiind că stau pe lângă oameni care fumează și nu simt nimic, nu conștientizez că ei au o țigară în mână sau că din gura lor ies rotocoale de fum ce mă învăluie de zici că vor să mă ia pe sus. Brăduț fumează în continuare, am în permanență țigări, brichete și scrumiere în casă. Îi cumpăr țigări. Nimic. Nimic. Nimic. Îmi explic asta într-un singur fel: am reușit să îmi condiționez mintea în direcția opusă fumatului. Am ascultat-o pe sor-mea care îmi zicea ”imaginează-te nefumătoare, fericită, liberă, radioasă” și ”eu am scos țigările din aria mea de interes”. Asta am făcut, le-am scos înafara mea și pur și simplu nu mai există pentru mine.

Ce am căpătat în schimb? Prima schimbare a venit la nivelul mirosului. Am un ulei de avocado pe care îl folosesc în loc de cremă de față. Îl lăudam la toată lumea că e foarte bun și nu are niciun miros (știind că unii au o problemă cu mirosurile uleiurilor). Am renunțat la fumat și bang! m-am trezit într-o zi că mă ung pe față cu o licoare mirositoare. Evident că are un miros, că doar și avocado ăla din care e făcut are miros. Nu e să-ți mute nasul dar (atâta vreme cât nu fumezi) îl simți.

În ciuda avertismentelor pe care le-am primit de la medic în urmă cu 8 ani de a nu alerga niciodată pe asfalt, m-am apucat de jogging pe aici prin cartier. E și păcat de toate străzile astea umbrite de copaci care mai de care mai spectaculoși. Mi-am făcut un traseu, fumam încă, și cu chiu cu vai îl duceam până la capăt. După 10-15% din distanță gâfâiam tare și simțeam cum mă lasă inima, plămânii, toate puterile. Am luat o pauză, mi-era groază de alergat numai la gândul că o să-mi dau duhul. Să fi trecut o săptămână de când nu mai fumam și am încercat din nou. Gâfâiala a apărut când mai aveam, poate, 10-15% din distanța pe care mi-o propusesem singură. De atunci am lungit traseul, mi se întâmplă să nu-l pot parcurge alergând pe tot doar dacă este prea cald.

Cel mai șocant efect a fost legat de păr. Ca să știm cu toții despre ce vorbim, eu sunt obsedată de părul meu. Obsedată nu la modul la care-l bibilesc excesiv, ci obsedată pentru că de foarte mulți ani nu îmi place de el. Părul meu e rar, moale, firul subțire, se îngrașă foarte repede, nu rezistă nicio coafură pe el. Dintre toate, faptul că e rar mă chinuie cel mai tare. Am avut episoade foarte nasoale de panică în care nimeni și nimic nu m-a putut convinge de contrariul - eu eram convinsă că o să chelesc curând și singura soluție pe care o vedeam era să tai părul scurt ca să îl salvez cât de cât. Prima oară, îmi amintesc perfect, mi-am lăsat o prietenă baltă în propria casă și m-am dus la coafor să tai părul. La modul că ea a sunat la ușă, eu am invitat-o să intre și am rugat-o să stea o vreme cu ai mei că eu am o treabă urgentă. Să fi fost în locul părinților mei mă gândeam serios atunci să îmi duc copilul la psiholog. Al doilea episod l-am avut acum aproape doi ani, când mi-am tăiat singură părul în baie. Decizie pe care abia de curând am renunțat să o mai regret. 

Părul meu crește repede și nu mai pică. Deloc! De după două săptămâni de când am renunțat la țigări. Pierdeam multe fire la o spălare sau la pieptănat - neapărat puneți accentul pe multe când citiți. Și dintr-o dată abia dacă strâng 10 fire moarte la un spălat, 5 la un pieptănat. Dincolo de asta îl simt mai puternic, văd puful cum crește peste tot, nu doar pe linia feței, nu se mai îngrașă atât de repede (asta e clar legat și de lipsa grăsimilor din alimentație).

Dorm mai bine. Nu mai gâfâi la fiecare efort mititel. Nu mă mai trezesc obosită dimineața (șocant, poate, dar fumatul are acest efect: dormi și nu te simți odihnit). Am mult mai multă energie. Nu mai miros urât.

Nu simt că îmi lipsește ceva, nici măcar când beau un pahar de vin sau o cafea. În schimb sunt mândră de mine, abia îmi încap în piele de bucurie. Care piele, apropo, e și ea mai luminoasă și mai curată.

Cam asta este până acum. Cu siguranță things can only get better de acum înainte și o să mai scriu când o să mai observ schimbări majore. Până atunci, îți dau o idee de dulce sau mic dejun pe care am pricocit-o de curând. Te lingi pe degete, serios!

Pentru două porții ai nevoie de: 

1 banană / mango / orice alt fruct care poate fi făcut pastă (caise, căpșuni, fructe de pădure);

200g de iaurt (eu folosesc exclusiv de capră, tu faci cum crezi)

4-5 linguri de nuci măcinate

2 linguriță de miere

2 linguriță de fulgi de cocos

1 linguriță de cacao raw

Varianta cu mango

Faci așa:

Amesteci bine în blender fructul cu iaurtul.

Presari nucile (jumătate de cantitate pentru o porție) pe fundul unui castronel. Peste ele torni jumătate din combinația obținută la blender. Picuri pe deasupra o linguriță de miere, una de fulgi de cocos și un picuț de cacao.

Când mănânci, ai grijă să bagi lingurița vertical ca să iei din toate straturile și să simți combinația la maximum.

Varianta cu banană

Revenind numai o clipă la țigări - dacă ai povești care crezi că pot inspira și pe alții să se lase de fumat, te rog, ia-ți câteva minuțele și scrie-le într-un comentariu. Mulțumesc frumos.